Să ştii că acest univers în ansamblul său nu formează decât
un singur individ; vreau să spun: globul celui mai îndepărtat cer cu tot ceea
ce cuprinde este în mod neîndoielnic un singur individ, la fel ca şi Zeid şi
‘Amr. La fel este cazul şi cu diferitele sale substanţe, vreau să spun,
substanţele acestui glob cu tot ceea ce cuprinde el, după cum sunt, de exemplu,
diferitele substanţe ale individului omenesc. Deci la fel cum Zeid, de exemplu,
este un singur individ, deşi compus din părţi diferite, precum carnea şi
oasele, din diferite umori şi spirite, la fel şi acest glob în ansamblul său
îmbrăţişează sferele şi cele patru elemente cu tot ceea este compus din ele. Nu
are absolut niciun vid, ci este un solid plin care are ca centru globul
terestru; pământul este înconjurat de ape, acestea de aer, acesta de foc, şi
cel din urmă se află cel de-al cincilea corp [1]. Acesta se compune din sfere
numeroase, conţinute unele în altele, între care nu există nici gol nici vid,
dar care încercuiesc în mod exact, fiecare în legătură cu celelalte. Ele au
toate o mişcare circulară egală, şi în niciuna dintre ele nu este nici grabă
nici încetinire, vreau să spun că niciuna dintre aceste sfere nu se mişcă ba
rapid, ba încet, dar că fiecare, după viteza şi modul său de mişcare rămâne
supusă legii sale naturale. Totuşi aceste sfere se mişcă mai rapid unele decât
altele, şi cea care dintre toate are mişcarea cea mai rapidă, este sfera ce
cuprinde totul, adică cea care are mişcarea diurnă şi care le face pe toate să
se mişte cu ea după cum partea se mişcă în întreg, căci toate formează părţi în
ele. Aceste sfere au centre diferite; unele au ca centru centrul lumii, altele
îşi au centrul în afara celui al lumii. Unele îşi urmează perpetuu mişcarea
proprie de la orient la occident, în vreme ce altele se mişcă neîncetat de la
occident la orient. Orice astru în aceste sfere face parte din sferă, în care
rămâne fixat la locul lui; nu are mişcare proprie, şi nu se arată mişcat decât
de mişcarea corpului din care face parte. Materia acestui al cincilea corp în
întregime, care are mişcarea circulară, nu seamănă deloc celei corpurilor celor
patru elemente care se găsesc în interior. Numărul acestor sfere care se
învecinează cu lumea nu poate fi sub nicio formă mai mic de optsprezece; este posibil
totuşi să fie mai multe, şi acest lucru trebuie cercetat. În ceea ce priveşte
dacă există sfere de circumvoluţie, care să nu se învecineze cu lumea, şi acest
lucru trebuie cercetat.
În interiorul sferei inferioare care este cea mai apropiată
de noi, există o materie diferită de cea a celui de-al cincilea corp, şi care a
primit patru forme primitve prin care s-au format patru corpuri, [care sunt]
pământul, apa, aerul şi forul. Fiecare dintre aceste patru [corpuri] are un loc
natural, care îi este specific, şi nu se găseşte deloc într-un alt [loc] atât
timp cât se găseşte abandonat în natură. Sunt corpuri inanimate, care nu au
nici viaţă nici percepţie şi care nu se mişcă de la sine, ci care rămân în
repaos în locurile lor naturale. Dacă totuşi unul dintre ele, a fost forţat să
iasă din locul său natural, atunci, imediat ce încetează cauza care l-a forţat
să facă acest lucru, se mişcă pentru a se întoarce în acest loc natural; căci
are în el principiul în virtutea căruia se mişcă în linie dreaptă pentru a se
întoarce la locul său, dar nu are în el niciun principiu în virtutea căruia să
trebuiască [întotdeauna] să rămână în repaos sau să se mişte altfel decât în
linie dreaptă. Mişcările în linie dreaptă pe care le fac aceste patru elemente,
atunci când se întorc la locurile lor, sunt de două feluri: o mişcare spre
circumferinţă, care aparţine focului şi aerului, şi o mişcare spre centru, care
aparţine apei şi pământului; şi fiecare, după ce ajunge la locul său natural,
rămâne în repaus. În ce priveşte aceste corpuri [celeste] care au mişcarea
circulară, sunt vii şi au un suflet prin care se mişcă; nu există în ele absolut niciun principiu de repaus, şi nu
suferă nicio schimbare alta decât a poziţiei, având mişcarea circulară. În ceea
ce priveşte dacă au şi o inteligenţă prin care concep, acest lucru nu se poate lămuri
decât prin intermediul unei speculaţii subtile. Al cincilea corp în întregime
îndeplinindu-şi mişcarea circulară, dă naştere întotdeauna prin asta în
elemente unei mişcări forţate prin care acestea ies din regiunile lor, vreau să
spun [că dă naştere unei mişcări] în foc şi aer, care sunt împinse spre apă, şi
toate penetrează în corpul pământului până în profunzimile lui, astfel încât rezultă
un amesteca al elementelor. Apoi încep să se mişte pentru a se întoarce în
regiunile lor [respective], şi, ca urmare, fragmente de pământ îşi părăsesc şi
ele locurile alăturându-se apei, aerului şi focului. În toate acestea,
elementele acţionează unele împotriva altora şi primesc impresiunile unora de
la celelalte, şi amestecul suferă o transformare, astfel încât iau naştere de
aici diferitele feluri de vapori, apoi diferitele feluri de minerale, toate
soiurile de plante şi a numeroaselor specii de animale, după cum cere
complexitatea amestecului. Tot ceea ce se naşte şi piere nu se naşte decât din
elemente şi revine la iele pierind. La fel, elementele se nasc unele din altele
şi se pierd unele în altele; căci totul nu are decât o singură materie, şi
materia nu poate exista fără formă, la fel cum nicio formă fizică a acestor
lucruri care se nasc şi pier nu poate exista fără materie. Deci, naşterea şi
distrugerea elementelor, precum şi a tot ceea ce se naşte din acestea din urmă
şi se dizolvă pierind, urmează [oarecum] o mişcare circulară, asemănătoare
celei a cerului; astfel încât mişcarea pe care o face această materie formată,
prin intermediul formelor care îi revin succesiv, poate fi comparatămişcării pe
care o face cerul, aceleaşi poziţii repetându-se pentru fiecare dintre părţile
sale.
Read more!
