Regis Debray – Viaţa şi moartea imaginii. O istorie a privirii în Occident (note de lectură)

 

INSTITUTUL EUROPEAN, 2011

Note de lectură de Silviu Man.

 

Un împărat chinez i-a cerut într-o zi întâiului pictor de la curtea lui să șteargă cascada pe care o pictase în frescă pe perete, fiindcă zgomotul apei nu-l lăsa să doarmă. Anecdota aceasta ne încântă pe noi, care credem în tăcerea frescelor. […] Ce s-a schimbat în ochiul nostru încât imaginea unui izvor nu mai poate să ne potolească setea, nici cea a unui foc să ne încălzească? / 11-12

Dacă imaginile ne sunt superioare, dacă ele au prin natură o potențialitate ce depășește simpla percepție, capacitatea lor – aură, prestigiu sau răspândire – se schimbă în timp. / 13

Cartea I – GENEZA IMAGINILOR

I.                    Nașterea prin moarte

Așa cum mormintele erau muzeele unor civilizații fără muzee, muzeele noastre sunt, poate, mormintele proprii unor civilizații care nu mai știu să înalțe morminte. / 20

Noi spunem “ultima suflare”, ei [grecii antici] spun “ultima privire”. / 21

Idol vine de la eidolon, care înseamnă fantoma morților, spectru, și abia mai apoi imagine, portret. Acest eidolon arhaic desemna sufletul mortului care se înalţă din cadavru sub forma unei umbre insesizabile, dublul lui, a cărui natură subtilă, dar corporală încă facilitează figurarea plastică. Imaginea este umbra, iar umbra este numele comun al dublului. / 22

Semn vine de la séma, piatra tombală. / 22

În limbaj liturgic, „reprezentarea” desemnează “un sicriu gol peste care se întinde o pânză mortuară pentru o ceremonie funebră”. / 23

Read more!

Seyyed Hossein Nasr, Despre ştiinţa modernă şi ştiinţa tradiţională (fragment)

“Lumea occidentală şi-a concentrat de atunci [din perioada influenţelor islamice medievale – n.n.] energiile intelectuale spre studierea aspectelor cantitative ale lucrurilor, prin urmare dezvoltând o ştiinţă a Naturii ale cărei fructe, aparţinând în mod prea evident domeniului fizic, au câştigat aprecierea oamenilor de pretutindeni, pentru mulţi dintre ei “ştiinţa” identificându-se cu tehnologia şi aplicaţiile ei. Ştiinţa islamică, dimpotrivă, caută în cele din urmă să dobândească acea cunoaştere care va contribui la perfecţiunea spirituală şi eliberarea celui capabil s-o studieze; aşadar fructele ei sunt interioare şi ascunse, valorile ei mult mai dificil de discernut. Pentru a o înţelege este nevoie să ne situăm în perspectiva ei specifică, şi să acceptăm ca fiind legitimă o ştiinţă a Naturii cu un scop diferit, care utilizează mijloace diferite de cele ale ştiinţei moderne. Dacă este nedrept să identificăm ştiinţa occidentală strict în funcţie de rezultatele ei materiale, este încă şi mai nedrept să judecăm ştiinţa medievală strict în funcţie de “utilitatea” ei exterioară. Oricât de importante ar putea fi utilizările sale în muncile anuale, în irigaţie, în arhitectură, scopul său final a fost întotdeauna să conecteze lumea corporală cu principiul său spiritual de bază, prin intermediul cunoaşterii acelor simboluri care unifică diferitele niveluri ale realităţii. Poate fi înţeleasă, şi ar trebui să fie judecată, doar în termenii propriilor scopuri şi din perspectivele specifice.” (Seyyed Hossein Nasr, Science and Civilization in Islam, p. 39-40)

Read more!

Seyyed Hossein Nasr, An Introduction to Islamic Cosmological Doctrines (fisa de lectura)

 

Conceptions of Nature and Methods Used for Its Study by the Ikhwan al-Safa’, Al-Biruni, and Ibn Sina

Revised Edition

Thames and Hudson 1978

 

Preface

- the intellectual ferment resulting from the impact of Hellenism

 

Introduction

The book is a revised and elaborated version of a thesis presented to the Department of the History of Science and Learning at Harvard University in 1958

The Muslim cosmological and natural sciences are closely bound to the metaphysical, religious, and philosophical ideas governing Islamic civilization.

 

Prologue. Islam and the Study of Nature

In a traditional civilization like that of Islam the cosmological sciences are closely related to the Revelation because in such civilization the immutable revealed principle manifests itself everywhere in social life as well as in the cosmos in which that civilization lives.

The relation between Revelation and the people who are its receptor is like that of form to matter in the Aristotelian theory of hylomorphism.

Unlike pure metaphysics and mathematics which are independent of relativity, cosmological sciences are closely related to the perspective of the “observer” so that they are completely dependent upon the Revelation or the qualitative essence of the civilization in whose matrix they are cultivated.

The Quran often calls Nature a book which is the macrocosmic counterpart of the Quran itself and which must be read and understood before it can be put away.

Any basic study of the cosmological sciences of a civilization must take into account not only the historical borrowing of ideas and facts from earlier cultures but also this intimate connection between Revelation and the symbols used to study Nature.

- the unicity of Nature is the natural consequence of the Unity of the Divine Principle;

- interrelatedness of all things;

Read more!