21 juillet 2018

Ananda K. Coomaraswamy, Philosophia perennis (fragment)

“Filosofia” metafizică este numită “perenă” datorită eternităţii, universităţii şi inflexibilităţii sale. Este ceea ce Augustin numea “Înţelepciunea increată, aceeaşi acum precum întotdeauna a fost şi întotdeauna va fi”; religia care, aşa cum spunea tot el, se numeşte “creştinism” doar după venirea lui Hristos. Ceea ce a fost revelat la început conţine implicit tot adevărul; şi atât timp cât tradiţia este transmisă fără deviere, atât timp, cu alte cuvinte, cât lanţul profesorilor şi al discipolilor se păstrează fără ruptură, nici inconsistenţa nici eroarea nu sunt posibile. Pe de altă parte, înţelegerea doctrinei trebuie perpetuu reînnoită; iar aceasta nu e vorbă goală. Faptul că doctrina este anistorică nu exclude în niciun fel posibilitatea, sau chiar necesitatea, unei perpetue explicitări a formulelor sale, o adaptare a ritualurilor practicate la început, şi o aplicare a principiilor sale în arte şi ştiinţe. Cu cât umanitatea degenerează de la autosuficienţa sa iniţială, cu atât mai mult apare necesitatea unor astfel de aplicaţii. O istorie a acestor explicitări şi adaptări este posibilă. Astfel apare distincţia între ceea ce a fost “auzit” la început şi ceea ce s-a “reamintit”. (Ananda Coomaraswamy, Vedanta şi tradiţia occidentală)

Aucun commentaire: