Ananda K. Coomaraswamy, Despre pregătirea intelectuală (fragment)

“Zici că ‘cuvântul scris’ îţi este de puţin folos şi că ai nevoie de ceva contact personal. Şi este adevărat că fiecare trebuie să-şi găsească Maestrul. În acelaşi timp este zadarnic să căutăm vreunul; răspunsurile corecte vor veni atunci când vom fi pregătiţi şi capabili să punem întrebările corecte, şi nu mai înainte; aşa va fi şi cu Maestrul. Este nevoie de o “pregătire intelectuală”. De aceea, în ciuda respingerii cuvântului scris, cred că poate nu ai găsit cuvintele scrise de care ai nevoie, şi de aceea îţi sugerez să lăşi deoparte sursele cu care eşti familiar şi să te afunzi în studiul surselor tradiţionale – greceşti, islamice, indiene şi chinezeşti. Încearcă să-ţi recuperezi forţa fizică, şi în acelaşi timp să cheltuieşti cel puţin doi ani pentru a deveni familiar cu Pitagora, Platon, Plotin, Hermes, Dionisie Areopagitul, Eckhart, Boehme, Brahmanele, Upanişadele şi Bahagavad-Gita, apoi sufiţii, în special Divanul lui Rumi, Ibn al-Arabî, Attar (pentru cel din urmă începeţi cu traducerea lui Fitzgerald la Limba păsărilor, o lucrare de infinit mai multă importanţă şi mai frumoasă decât poemele lui Omar Khayyam). Renunţă la ideea că tu, John Layard, eşti “cel care face” şi lasă povara pe umerii Celui care o duce cu uşurinţă. Caută neapărat să citeşti Viaţa lui Apollonius din Tyana, de Philostratus.” (Ananda K. Coomaraswamy, scrisoare către John Layard, antropolog cultural)

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre 'dincolo de bine şi rău’ (fragment)

“Este desigur ‘periculos’ să publici o astfel de învăţătură, oricât de adevărată; s-a întâmplat de mai multe ori, atât în Europa cât şi în Asia, ca unii să susţină (întotdeauna, desigur, în mod eretic) că nu contează ceea ce ‘eu’ fac, binele şi răul fiind simple preferinţe. Capcana e ascunsă, desigur, în cuvintele ‘eu’ şi ‘preferinţă’; întrucât atât timp cât susţinem că ‘eu fac’ şi atât timp cât mai avem vreo preferinţă oarecare, nu putem arunca de pe umeri povara responsabilităţii. Dumnezeu nu are preferinţe; şi nu poate avea niciuna, pentru că dacă ar avea, asta ar însemna că El ar avea ceva de câştigat din acţiune, lucru exclus prin ipoteză. Doar cei care sunt nimeni şi nu mai au nicio preferinţă au dreptul să se uite la bine şi la rău fără aprobare şi dezaprobare.

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre identitatea Tradiţiei (fragment)

“Aşa cum văd eu, nicio civilizaţie nu are nimic de învăţat de la alta. Cât de des le răspund occidentalilor curioşi: ‘De ce căutaţi înţelepciunea în India? O aveţi toată în tradiţia voastră pe care doar aţi uitat-o. Valoarea tradiţiei orientale pentru voi nu constă într-o diferenţă, ci în aceea că vă poate reaminti ceea ce aţi uitat.’

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre Orient şi Occident (fragment)

“Nu pot, desigur, să fiu de acord cu dumneavoastră că Orientul este Orient şi Occidentul este Occident, aşa cum a spus Kipling, despre care mai târziu remarca F. W. Bain că ‘India hindusă a fost pentru el o carte pecetluită cu şapte peceţi’. Există, desigur, o falie care desparte ceea ce e ‘modern’ de ceea ce e cu adevarat oriental; dar nu este vorba despre o distincţie geografică, sau care să fi putut fi sesizată înainte de secolul XIV. Tot ceea ce a vrut să spună Kipling este că n-a înţeles niciodată Orientul. [...] Sunt multe moduri de a spune acelaşi lucru, dar asta nu implică adevăruri contradictorii. În opinia dumneavoastră, ori Orientul ori Occidentul trebuie să se înşele; şi asta este adevărat doar dacă punem în antiteză, nu Orientul şi Occidentul, ci lumea modernă anti-tradiţională cu culturile tradiţionale bazate pe principiile universale.” (Ananda K. Coomaraswamy, scrisoare care n-a mai fost expediată niciodată)

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre transmigraţie şi reîncarnare (fragment)

“Legat de articolul ‘Reîncarnare’ al Dnei Rhys Davids şi articolul ‘Despre Renaştere’ din numărul dumneavoastră din 8 ianuarie 1942, şi cu referire specială la observaţia ‘în India este un punct cardinal al dogmei hinduse’, trebuie să spun că dacă în India există o doctrină a transmigraţiei (în sensul trecerii din anumite stări ale fiinţei în alte stări ale fiinţei), reîncarnarea (în sensul întoarcerii indivizilor şi încarnarea lor pe pământ) nu este o doctrină hindusă. Conform cuvintelor lui Sankaracarya, doctrina hindusă afirmă că: ‘nu există alt transmigrant (samsarin) decât Domnul’. Aceasta este învăţătura Upanishadelor şi a altor texte mai vechi, fapt care poate fi dovedit cu multe citate, şi decurge direct din aceea că posibilităţile noastre sunt ‘doar numele actelor Sale’, Cel care este ‘singurul care vede, singurul care aude, singurul care gândeşte, etc., în noi’, şi din concepţia, comună hinduismului şi buddhismului, că cea mai mare iluzionare este să crezi că ‘eu sunt cel ce am făcut’. În naşteri şi morţi succesive este Brahma, şi nu ‘eu’, cel ce vine şi pleacă; ‘pleacă’ atunci când ‘renunţă la trup’ şi spiritul ‘se întoarce la Dumnezeu, care l-a dăruit’. Aceasta este şi învăţătura lui Hristos, cel care spune că pentru a-l urma trebuie să ne urâm sufletele, şi că ‘nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer.’” (Ananda K. Coomaraswamy, scrisoare către publicaţia Light, Londra)

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre utilizarea traducerilor (fragment)

“Exceptând situaţia în care presupun greşit că nu ai acces la scrierile originale în arabă, farsi, sanscrită, pali sau chineză, trebuie să subliniez că traducerile lor existente în limbile europene sunt de calităţi foarte diferite. Poate că cele mai bune sunt traducerile mot à mot pentru uzul studenţilor. Problema este că cele mai vechi au fost făcute în principal de misionari pentru uz propriu, iar cele mai noi aparţin mai ales unor universitari raţionalişti-nominalişti pentru care limbajul scolasticii e la fel de incomprehensibil ca şi scripturile orientale însele. Pur şi simplu ignoră echivalentul englezesc al termenilor metafizici pe care i-au găsit ei înşişi prima dată în viaţă; ca să nu menţionăm că şi ei, de asemenea, moştenesc de la “civilizaţia creştină” a Europei, în care nu mai cred de multă vreme, un complex de superioritate. Dacă eşti interesat trebuie să fii, aşadar, deosebit de circumspect cu utilizarea traducerilor; şi chiar dacă înveţi una dintre limbi, simpla lectură literală nu-ţi va revela conţinutul până când nu ajungi în punctul în care vei percepe cuvintele originale cu toată pregnanta lor semnificaţie, renunţând să mai gândeşti la adresa lor în termenii unor simple echivalente ale unor termene englezeşti.” (Ananda K. Coomaraswamy, scrisoare către Părintele Gerald Vann, profesor la Blackfriars School, Laxton, Anglia)

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre Eternul El (fragment)

“De aceea, nu pot crede că vreo formă religioasă este pregătirea pentru alta. O astfel de perspectivă mi se pare analoagă erorii de a crede că un stil artistic este pregătirea pentru o dezvoltare mai înaltă care îi urmează. Sunt mai degrabă în acord cu ideea musulmanilor că toţi marii profeţi de la Adam la Muhammad sunt egali, dar fiecare este profet pentru timpul şi locul său; şi desigur cu splendida afirmaţie a Sfântului Augustin că religia adevărată pe care cei din vechime au avut-o întotdeauna a început să fie numită ‘creştinism’ doar după naşterea temporală a lui Hristos (desigur, ştiu că a revenit asupra acestei afirmaţii, dar cred că în acest caz primul gând a fost cel mai bun).

În toate lucrările mele mă străduiesc să nu afirm niciodată un element doctrinar anume fără să citez în sprijinul autorităţii sale din surse creştine, islamice, hinduse şi desea altele; şi subliniez că nu există nimic neobişnuit în raport cu hinduismul şi buddhismul în afara ‘culorii locale’. Aşadar, aşa cum am spus adesea, sunt de partea dumneavoastră, deşi nu sunteţi cu totul de partea mea.

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre cauza războaielor (fragment)

“Dacă oamenii ar vrea să trăiască în pace unii cu alţii, ar trebui să înveţe să se înţeleagă şi să gândească unii împreună cu alţii. Primul obstacol pentru o astfel de înţelegere reciprocă este, ca să-l cităm pe Profesorul Burtt [probabil Edwin Arthur Burtt, filosoful american], ‘trufaşa teză conform căreia orice soluţie pentru toate problemele reale poate şi va fi găsită în tradiţia occidentală.’ Această trufie îngustă şi fariseică este una dintre principalele cauze ale războaielor... cauza pe care filosofii trebuie s-o îndepărteze prima.

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre starea actuală a creştinismului (fragment)

“Doar în perioada secolelor V-XIII A.D. Orientul şi Occidentul au avut într-adevăr o singură inimă şi-o singură minte. Un prieten catolic, care a scris articole despre extremism – cerând neîntârziat o relaţie fără compromis între Biserică şi lume – îmi spune că eu (care nu sunt din punct de vedere formal creştin) sunt singurul care îi înţelege punctul de vedere! Sunt înspăimântat că inclusiv catolicii care cunosc adevărul, dacă ar vrea să-l folosească din toată inima ar fi aproape toţi contaminaţi de modernism. Vreau să spun că au redus religia la credinţă şi morală, lăsând speculaţia şi factibilia în sarcina profanului şi a lui Mammona. Creştinismul este astăzi prezentat într-un mod atât de sentimental încât n-ar trebui să ne mirăm că cei mai buni din tânăra generaţie se revoltă. Remediul ar fi prezentarea religiei în formele dificile din punct de vedere intelectual: oferirea provocării unei teologii şi metafizici care să ceară un mare efort pentru a fi înţelese cât de cât.” (Ananda Coomaraswamy, scrisoare către Walter Shewring, asisstant master la Ampleforth College, în 4 martie 1936)

Read more!

Ananda K. Coomaraswamy, Despre Metafizica tradiţională (fragment)

Ceea ce înţelegi dumneata prin metafizică nu este ceea ce înţeleg eu. “Metafizica” predată în facultăţi cu greu e ceva mai mult decât epistemologie. Metafizica tradiţională este o doctrină despre posibilitate: posibilităţile fiinţei şi ale nefiinţei, ale finitului şi ale infinitului; cele ale fiinţei finite sunt în cea mai mare măsură incluse în ceea ce se numeşte ontologie şi cosmologie.

Metafizica tradiţională (Philosophia perennis sau Sanatana Dharma) nu este un omnium gatherum al “ceea ce au crezut oamenii”, nici o “filosofie” sistematică; este o doctrină coerentă şi întotdeauna auto-coerentă care poate fi recunoscută întotdeauna şi oriunde şi este cât se poate de independentă de orice concept de “progres” în confort material sau acumulare de cunoaştere empirică; nu se opune şi nici nu trebuie confundată cu vreunul dintre ele. Este sensul unei lumi care fără el ar consta doar în experienţe, “un lucru după altul”. Fără un principiu cu care să se afle în conexiune, un scop în raport cu care să poată fi ierarhizată, viaţa noastră ar fi haotică, şi n-am şti cum sau pentru ce să facem educaţie. Simplul cod etic este doar pentru confortul nostru şi se dovedeşte insuficient pentru iluminare.

Read more!