“Am putea spune, simplificând lucrurile, că exoterismul pune
forma – crezul – deasupra esenţei – Adevărul universal – şi nu o acceptă pe cea
din urmă decât în funcţie de prima; forma, dată fiind originea sa divină, este
aici criteriul esenţei. Dimpotrivă, esoterismul pune esenţa deasupra formei şi
nu o acceptă pe cea din urmă decât în funcţie de prima; pentru el, şi în
funcţie de ierarhia reală a valorilor, esenţa este criteriul formei; Adevărul
unul şi universal controlează diversele forme religioase ale Adevărului. Dacă
raportul este inversat în exoterism, aceasta nu este, în mod evident, ca urmare
a unei subversiuni, ci pentru că forma în calitate de cristalizare a esenţei
este garanţia Adevărului; acesta este considerat inaccesibil înafara formei, -
sau mai exact: a unei forme ca exigenţă absolută, - şi pe bună dreptate, în
ceea ce-i priveşte pe cei mai mulţi dintre oameni, altfel fenomenul Revelaţiei
dogmatice ar fi inexplicabil.
Ceea ce caracterizează esoterismul în măsura în care este
absolut, este faptul că, în contact cu un sistem dogmatic, pe de o parte
universalizează simbolul sau conceptul religios, şi pe de altă parte îl
interiorizează; particularul sau limita este recunoscut ca manifestare a
principialului şi a transcendentului, şi acesta la rândul său se revelează ca
imanent. Creştinismul universalizează noţiunea de “Israel” interiorizând
concomitent Legea divină; el înlocuieşte circumcizia cărnii cu cea a inimii, “Poporul
ales” cu o Biserică menită să cuprindă toţi oamenii de toate provenienţele,
prescripţiile exterioare cu virtuţile, totul vizând, nu obedienţa faţă de Lege,
ci dragostea pentru Dumnezeu şi în cele din urmă uniunea mistică. Aceste
principii sau aceste transpuneri nu puteau fi ignorate de esenieni, şi eventual
de alţi iniţiaţi evrei, dar originalitatea Creştinismului este că a făcut din
ele o religie căreia i-a sacrificat formalismul mozaic.
După un principiu pe care l-am enunţat deja, esoterismul
absolut, în Creştinism, nu poate să-i aparţină decât mesajului hristic însuşi;
va fi un mesaj indirect, non direct, dar va fi de origine hristică şi nu altcumva,
în ciuda unor convergenţe doctrinale a căror posibilitate sau oportunitate
le-am semnalat. Or ideea-forţă a Creştinismului este că “Dumnezeu a devenit om
pentru ca omul să devină Dumnezeu”; adică, în limbaj vedantin, - pentru că
punctul nostru de referinţă este Shankara -, “Atma a devenit Maya pentru ca
Maya să devină Atma”. Uniunea cu Hristos implică identitatea cu el; şi vom
adăuga că uniunea cu Fecioara implică identificarea cu aspectul de blândeţe şi
infinitudine al Logosului, căci shakti a Absolutului este Infinitul; toate
calităţile şi prerogativele Mariei pot fi reduse la parfumurile divinei
infinitudini. Maria este o dimensiune a lui Iisus, cea pe care a exprimat-o cu
cuvintele: “Jugul meu este blând şi povara mea uşoară”; or există un avantaj în
adresarea faţă de această dimensiune anume în scopul atingerii totalităţii. În
ea însăşi, Fecioara personifică în egală măsură Înţelepciunea informală, prin
faptul că ea este Femeia “îmbrăcată în soare” şi mama Revelaţiei: ea este
Înţelepciunea sub aspectul de strălucire, deci de Frumuseţe şi de Milă.
Dacă în Vedanta shankariană şi non-dualistă, Intelectul –
Conştiinţa divină imanentă – este cel care operează reintegrarea în Sine, în
Creştinism acest Intelect salvator se obiectivează şi se personifică în
Hristos, şi în al doilea rând în Fecioară; în Hinduism, acelaşi rol revine,
conform diferitelor puncte de vedere şi uneori combinându-le, fie unui mare
avatara, fie unei shakti, fie unui guru. Funcţia Hristosului istoric este de a
trezi şi de a actualiza Hristosul interior; or, asemenea Logosului pe care
Iisus îl manifestă istoric şi uman, Hristosul interior sau Inima-Intelect este
universală şi deci transpersonală. Ea este “om adevărat şi Dumnezeu adevărat”
şi pe cale de consecinţă, analogic vorbind, Maya şi Atma, Samsara şi Nirvana:
joc al învăluirii şi al dezvăluirii şi Realitate imuabilă; dramă cosmică şi
Pace divină.” (Frithjof Schuon, L’Esotérisme comme Principe et comme Voie)
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire