Jean Baudrillard, America – breviar de idei

01. Religia mormonilor tine mai mult de efecte speciale decât de metafizicã. În iconografia mormonã de la Salt Lake City, Christ seamãnã cu Björn Borg.

02. Sensul se naste din eroziunea cuvintelor, semnificatiile se nasc din eroziunea semnelor.

03. Orice culturã va deveni mai devreme sau mai târziu un parc, o rezervatie naturalã.

04. Orasele Americii sunt locuri ale fictiunii realizate.

05. America este o formã enucleatã, o viitoare catastrofã.

06. America este dominatã de estetica disparitiei. Desertificãrii mentale îi corespunde desertificarea socialã. Desafectia îsi gãseste forma purificatã în dezgolirea vitezei.

07. Desertul este o formã extaticã a disparitiei. Indiferenta lui este radicalã.

08. Viteza este un obiect pur prin stergerea referintelor teritoriale ale spatiului. Ea este triumful efectului asupra cauzei, a suprafetei si a obiectualitãtii pure asupra profunzimii dorintei. Betia vitezei este triumful uitãrii asupra memoriei. Esentialmente amnezicã, betia vitezei este incultã.

09. Viteza este o sinucidere la ralanti, prin extenuarea formelor.

10. Viteza este apropiatã de mineral, ca si acesta ea este locul unei catastrofe si a consumãrii timpului.

11. Singurul lucru la care initiazã viteza este vidul: nostalgia unei reversiuni imobile a formelor în spatele unei exacerbãri a mobilitãtii.

12. Existã în USA o vitalitate a dezrãdãcinãrii.

13. Cu rafinamentul tehnologic si brutalitatea bunei ei constiinte, America este singura societate primitivã actualã.

14. America este un paradis artificial.

15. În America, desertul este omniprezent.

16. Disponibilitatea totalã a americanilor, transparenta tuturor functiunilor spatiale, sunt semnele unei obscenitãti tipice.

17. Conceptia voiajului pur, fãrã obiectiv, este tipicã Americii. Cãlãtoria, în aceastã viziune, este o formã spectacularã a amneziei. Regula fundamentalã este cea a punctului de ne-întoarcere.

18. Cultura americanã este de tip seismic: tactilã, fragilã, mobilã, superficialã. Sunt tipice pentru ea “tehnologiile dulci” si forma deserticã ireferentialã.

19. În New York, totul este prea rapid: frumusetea atinsã de alte orase în secole a fost cuceritã de acesta în 50 de ani. Cât despre locuitorii lui, ei poartã la 12 ani mãstile bãtrânetii si ale mortii.

20. Scena cea mai tristã în New York este cea a omului care mãnâncã singur, mai singur decât toti oamenii si toate animalele din lume.

21. New York este extasul promiscuitãtii pure.

22. Spectacolul demolãrii moderne este inversul celui al lansãrii unei rachete.

23. În Europa, oamenii circulã pe stradã. În America, oamenii trãiesc (si) pe stradã. Aceasta este vitalã, cineticã, cinematicã. Violenta modului de viatã american începe pe stradã.

24. New York este arca lui Noe pe dos: este imposibil sã trãiesti în doi acolo. Fiecare newyorkez este condamnat la o eternã cãutare a partenerului.

25. La New York nebunii au fost pusi în libertate, iar acum sunt imposibil de gãsit printre ceilalti, atât de mult seamãnã între ei.

26. Existã un efect de inutilitate în tot ceea ce sãvârsesti pentru a-ti dovedi cã esti capabil sã faci.

27. În New York, efectele speciale sunt a patra dimensiune a orasului. Orasul joacã perpetuu comedia propriei catastrofe.

28. America este un univers putred de bogãtie, de putere, de senilitate, de indiferentã, de puritanism si de igienã mentalã, de mizerie si de risipã, de vanitate tehnologicã si de violentã inutilã – toate acestea cu un aer matinal de început de lume.

29. America sideralã este circulatie purã, vectorial, signaletic, vertical, spatial. Sideralitatea Americii se aseamãnã cu asceza desertului.

30. America este singurul loc din lume unde lucrurile, fetzele, cerurile si deserturile sunt doar ceea ce sunt (as it is).

31. America nu este nici vis, nici realitate, ci o hiperrealitate. Ea a fost trãitã încã de la început ca o utopie realizatã. America este simulacrul perfect, cel al imanentei si al transcrierii materiale a tuturor valorilor.

32. Desi America este un simulacru, americanii nu au nici un simt al simulãrii.

33. America dominã lumea în calitate de fictiune.

34. America este construitã dupã principiul hologramei: oricare din pãrtile ei constituente (un Burger King, de exemplu) este la fel de semnificativ ca si întregul, reproducând toate caracteristicile.

35. Cea mai mare problemã în Santa Barbara este ce rãmâne de fãcut când totul este disponibil.

36. Civilizatia americanã, moale si balnearã, evocã sfârsitul lumii. Concepte americane: sex, plajã si munte.

37. În America, totul este reluat prin simulare: pesajele prin fotografie, femeile prin scenarii sexuale, gândurile prin scris, terorismul prin media, evenimentele prin televiziune. Ceea ce nu este simulat nu dobândeste drept de existentã.

38. Aplicatiile chirurgiei estetice: frumusetea este creatã prin chirurgia esteticã a corpului, frumusetea urbanã prin chirurgia spatiilor verzi, opinia prin chirurgia esteticã a sondajelor, manipularea geneticã prin chirurgia esteticã a speciei.

39. Cultura americanã este una a delimitãrilor, numite interfete sau interactiuni.

40. Surâsul americanilor participã la criogenizarea afectelor. Lipsiti de identitate, americanii surâd frumos.

41. Cultura americanã cultivã mirajul corpului, si nu facultãtile mentale. Cultul corpului frizeazã nivelul unei preocupãri funebre.

42. Americanul nu are un corp, el este bransat la propriul corp.

43. Intelectualul american aflat în fata ordinatorului este fascinat de spectacolul exoteric al propriei inteligente.

43. Copilul care interactioneazã cu calculatorul nu este interactiv. Tot ce s-a reusit prin punerea lor împreunã a fost crearea unui circuit închis copil-masinã.

44. Stadiul video a înlocuit stadiul oglindã. Video-ul este efectul special al timpului nostru.

45. Fotografia polaroid este ca o peliculã extaticã secretatã de obiectul real.

46. În America, sensul finalitãtii a fost pierdut. Societatea americanã aleargã înainte doar pentru cã a pierdut formula opririi.

47. America este o culturã anorexicã, a dezgustului, a respingerii, a expulzãrii.

48. America este o societate obsesionalã, care îsi propune sã protejeze tot, sã detecteze tot, sã cuprindã tot, sã memoreze tot.

49. Paradoxul societãtii americane este cã nimic nu poate muri în ea, totul fiind deja mort. Exterminarea americanã constã în imposibilitatea dispunerii de moartea sa.

50. Înversunarea de a supravietui (si nu de a trãi) este un simptom al degradãrii speciei umane în America.

51. Gratie zidurilor, sistemul carceral poate evolua mai rapid spre utopie ca lumea liberã. Zidurile Americii sunt cele douã oceane care o separã de Lumea Veche.

52. America e universul dupã orgie, dupã convulsiile socialului si ale sexualitãtii. Americanii sunt niste “scãpati” din orgia modernitãtii: rãzboiul din Vietnam, cruciada de la Woodstock, luptele etnice si anticapitaliste, pasiunea pentru bani, pasiunea de a reusi, tehnologiile dure etc.

53. Muscle-woman, femeia care prin exercitiul muschilor vaginali parvine la reproducerea penetrãrii masculine, este un exemplu de autoreferentialitate a diferentei (sau de in-diferentiere).

54. Problema generalã a Americii este cea a indiferentei, a recesiunii caracteristicilor sexuale, care înclinã spre un nivel zero. Este foarte posibil ca în viitor sexualitatea sã piardã importanta pe care i-a conferit-o modernitatea (si pe care n-a avut-o în societãtile traditionale).

55. Hohotele de râs de la televiziunea americanã au înlocuit corul tragediei grecesti.

56. Americanii luptã cu douã arme esentiale: aviatia si informatia. Altfel spus, bombardarea fizicã a inamicului si bombardarea electronicã a restului lumii.

57. Vietnamezii au câstigat rãzboiul în spatiul real, în timp ce americanii l-au câstigat în spatiul mental electronic.

58. La Washington, perspectiva care merge de la Lincoln Memorial la Capitoliu este lipsitã de un specific arhitectural american. Scoase de la naftalina istoriei, clãdirile americane sunt tot atâtea muzee.

59. Realitatea americanã pare a fi construitã în functie de ecranul televizorului. Cinematograful american este peste tot în America.

60. Orasul american pare a fi construit în functie de sosea.

61. Cinematica si cinetica americanã au construit o configuratie mentalã diferitã de cea a europeanului.

62. Disneyland este o parodie a imaginarului.

63. Idolii americani sunt imanenti derulãrii vietii în imagini. Ei sunt visele americanilor însele. Ei sunt fetisuri care nu au nimic în comun cu imaginarul, ci cu fictiunea materialã a imaginii.

64. Într-o americã dominatã de autovehicule, mersul pe jos si efortul muscular au devenit servicii care se vând scump.

65. “În aceastã tarã (USA – n.n.), fiecare a fost sau va fi celebrat pentru cel putin zece minute.” (Andy Warhol)

66. În America, gloria nu revine nici virtutii, nici eroismului, ci bizareriei, unicitãtii ciudate, celei mai mici anomalii.

67. Arhitectura postmodernã este ludicã si halucinogenã.

68. Comunicarea americanã: niciodatã nu se întâlnesc douã priviri.

69. Surâsul american este pelicular, el are rol de protectie.

70. La New York panica este unul din parfumurile orasului.

71. A avea bani este o situatie falsã, de care bãncile ne scapã.

72. Death Valley si Las Vegas sunt inseparabile, printr-o afinitate între sterilitatea spatiului si sterilitatea jocurilor.

73. Originalitatea societãtii americane vine din faptul cã ea sfideazã judecarea si opereazã o confuzie a efectelor. La acestea se adaugã: violenta contrastelor, indistinctia efectelor pozitive sau negative, telescopajul raselor, valsul simulacrelor si al imaginilor. Faptul irezistibil si fundamental al Americii este miscarea.

74. Desertul american nu este erodat si monoton ca desertul australian, cum nici mistic precum deserturile Islamului nu este. Desertul american este o superproductie geologicã.

75. Desertul este o formã sublimã care îndepãrteazã de orice socialitate, de orice sentimentalitate, de orice sexualitate.

76. Existã între America si Europa nu doar un decalaj, ci un clivaj al modernitãtii, cu neputintã de trecut. Americanii se nasc moderni, în timp ce europenii nu au devenit niciodatã moderni în adevãratul sens al cuvântului.

77. America dezincarneazã, exacerbeazã, radicalizeazã toate datele culturii europene.

78. America este utopia materializatã a reusitei si a actiunii ca ilustratii profunde ale legii morale.

79. În Europa, atentia este concentratã pe politic si pe istorie. În America, pe utopie si pe moralã.

80. America este versiunea originalã a modernitãtii, noi suntem versiunea dublatã sau subtitratã.

81. America nu are nici trecut nici adevãr fondator. Ea trãieste în simularea perpetuã a actualitãtii.

82. America nu cunoaste problema identitãtii, neavând nici origine, deci nici autenticitate.

83. America este un satelit artificial al Europei. Vrem sau nu, viitorul se deplaseazã spre satelitii artificiali.

84. Statele Unite sunt o utopie realizatã.

85. Criza europeanã este cea a idealurilor istorice irealizabile. Criza americanã este cea a utopiei realizate confruntate cu durata si permanenta ei.

86. Americanii considerã cã au realizat o culturã care a materializat visurile întregii omeniri: justitie, abundentã, drept, bogãtie, libertate. Acest considerent a fost consacrat fantasmic de cãtre cinema.

87. Europenii sunt utopisti nostalgici desirati de ideal dar cãrora le repugnã realizarea lui.

88. Calitatea modului de viatã european rezidã în subtilitatea spiritului critic. Calitatea modului de viatã american rezidã în umorul pragmatic si paradoxal.

89. America n-a dus niciodatã lipsã de violentã, de evenimente si de oameni, dar i-a lipsit cu desãvârsire istoria. America a fost creatã în scopul evitãrii istoriei, a edificãrii unei utopii la adãpost de istorie.

90. Europa este în centrul Lumii Vechi. America este un centru nou si excentric.

91. Toate miturile modernitãtii sunt azi americane.

92. Americanilor Europa le pare un fel de Lume a Treia elegantã.

93. În America, mixajul raselor este violent. În Franta a fost doar transferatã situatia din colonii.

94. Cultura francezã, care a pariat pe universal (filosofic) este azi amenintatã sã piarã prin universal (globalizare).

95. Principiul utopiei realizate îi împiedicã pe Americani sã aibã acces la metafizicã si imaginar.

96. În America, realul este fabricat pornindu-se de la idei, în timp ce în Europa realul este sursã pentru idei si ideologii.

97. Americanii cred în fapte dar ignorã facticitatea. Ei trãiesc în simulare, care e facticitatea faptelor.

98. Toate societãtile mai putin cea americanã sunt marcate de o neîncredere vis-à-vis de realitate.

99. Societatea americanã este auto-publicitarã. Drapelul american este logoul celei mai rentabile întreprinderi multinationale din lume: Statele Unite ale Americii.

100. Nebunia europeanã subiectivã s-a obiectivat America. De asemeni: ironia, excesul si fantasmagoria.

101. Libertatea americanã s-a pierdut în eliberarea moravurilor si în agitatie.

102. Egalitatea americanã a jucat rolul de generatoare de putere.

103. Paradoxul lui Tocqueville: universul american tinde concomitent spre insignifienta absolutã si spre originalitatea absolutã.

104. Americanii continuã sã trãiascã isterezia utopicã si moralã a puritanilor.

105. Formula mentalã americanã este tributarã sectelor religioase care si-au fãcut un scop din precipitarea utopicã a Împãrãtiei lui Dumnezeu pe pãmânt.

106. În ciuda faptului cã sunt detestati de toatã lumea, americanii au o perspectivã extrem de moralã asupra lor însisi.

107. Legitimitatea americanã este cea a modului de viatã. Religia practicatã în America este si ea lipsitã de transcendentã, devenitã mod de viatã.

108. Politica americanã este intratã si ea în modul de viatã, lipsitã de finalitate, pur modalã.

109. Sexualitatea americanã este psihologizatã, secularizatã în vederea uzului casnic. Este si ea intratã în modul de viatã american.

110. În America, definitia libertãtii este spatialã si mobilã.

111. Democratia stabileste egalitatea la start, si nu la sfârsitul cursei. Egalitarianismul presupune egalitatea la sfârsit, si o înfãtiseazã ca scop în sine.

112. Europenii sunt dotati pentru imaginar si trãiesc nostalgia viitorului. Americanii sunt subiectii unui mod de viatã fictional, dar nu abstract, fiind infirmi în ceea ce priveste abstractia.

113. Realitatea americanã este dinamica imoralã a imaginilor, în orgia bunurilor si a serviciilor, a puterii si a energiei inutile, care tin în bunã mãsurã de spiritul publicitar. America este vitezã, instantaneitate a schimbãrii, excentricitate generalizatã.

114. Politica americanã se elibereazã în spectacol si efect publicitar.

115. Sexualitatea se elibereazã în perversiuni si anomalii.

116. Corpul si limbajul se elibereazã în acceleratia modei.

117. În viziunea americanã, omul eliberat este cel care circulã, care-si schimbã sexul, hainele, moravurile în functie de modã si nu de moralã, care-si schimbã opiniile în functie de liderii de opinie si nu de propria constiintã.

118. Europa are (încã) un cult pentru diferentã. America este bazatã pe indiferentã, anticulturã, subversiune a sensurilor, distrugere a ratiunii, sfârsit al reprezentãrii.

119. În America, atât realul cât si imaginarul al fãcut loc simulãrii.

120. Modul de viatã american este tabloul sfârsitului valorilor europene.

121. Misterul american: cum poate o societate sã functioneze lipsitã fiind de transcendentã si utopie?

122. Pentru european sunt familiare introversiunea, reflexia, sensul si conceptul. Pentru american – obiectul deconceptualizat si extraversiunea.

123. În America lipsesc atât cultura culturii [ideea cã ceva ar putea fi natural] cât si religia religiei [transcendenta].

124. Cultura americanã este formatã din urmãtoarele ingrediente distribuite cu larghete: spatiul, viteza, cinematograful si tehnologia. Acolo unde par a lipsi se aflã de fapt din abundentã.

125. Filmele si publicitatea americanã sunt canonizãri ale modului de viatã american.

126. Originalitatea si puterea Californiei provin din faptul cã ea este locul mondial al inautenticului.

127. Decadenta americanã are întreaga energie a simulacrului.

128. America începutului de mileniu III este plonjatã într-o ordine mondialã moale, post-orgiasticã. America trãieste impotenta puterii.

129. Puterea americanã este de tip efect special. [Toatã lumea admirã dar în fond nimeni nu crede.]

130. Guvernarea în epoca postmodernã este sinonimã cu emiterea semnalelor acceptabile de credibilitate. Mecanismele guvernãrii sunt de tip publicitar.

130. Modelul social postmodern este cel al întreprinderii: totul e în sinopsisul de performantã. Stabilitatea politicului este conditionatã de credibilitatea în ochii actionariatului (votantii). Guvernul se prãbuseste asemeni unei mãrci de detergent ineficace.

131. Logica generatiei americane Yuppie: dacã utopia este realizatã, nefericirea nu poate exista, iar sãracii nu mai sunt credibili. Cei ce nu intrã în utopia realizatã sunt excomunicati.

132. Virtual, lumea este eliberatã, nu mai existã nici o cauzã pentru care sã ne batem. Concomitent, constatãm cã grupuri întregi de indivizi sunt desertificate, oamenii sunt zombificati, împinsi spre exterior, uitati de social. Sectoare întregi, tãri si regiuni ale globului cad sub incidenta desertului Lumii a Patra.

133. Dacã Lumea a Treia mai avea încã un sens, Lumea a Patra nu mai are nici unul. Ea este rezultatul dezinteresului general, a excomunicãrii care loveste la scarã globalã acum.

134. Societatea comunicationalã actioneazã ca si autostrãzile si centralele nucleare: ea produce în jurul ei zone de desert pentru noii sãraci. Oamenii sunt dez-eliberati.

135. Încrederea acordatã de americani lui Reagan este una paradoxalã: este încrederea acordatã în functie nu de calitãti sau succes, ci în functie de esec sau de absenta calitãtilor.

136. Cu Reagan, America a devenit imaginarã pentru americani, exact în momentul în care a început sã fie profund compromisã. Dintr-o utopie realizatã, America a devenit o hiperbolã imaginarã.

137. Isterezia este procesul a ceea ce continuã sã se dezvolte prin inertie, efectul care continuã în absenta cauzei.

138. America este isterezia puterii.

139. America a înlocuit decadenta politicã cu grandoarea publicitarã.

140. Societatea americanã e în perfuzie publicitarã.

141. La nivel global, America este o formã de cancer amenintat de distrugere prin exces de functionalitate. Lumea cedeazã metastazei americane din lipsã de anticorpi.

142. America e fãrã sperantã.

143. Orasele americane sunt deserturi în miscare. Universul american este desertic, la fel cum universul european este teatral.

144. Fascinatia exercitatã de America este cea a întinderii, imanentã, cea a secetei si a sterilitãtii.

145. America este conjunctia dintre o inculturã radicalã si o frumusete naturalã, dintre miracolul natural si simulacrul absolut.

146. Desertul nu este un peisaj, este este forma purã rezultatã din abstractia tuturor formelor.