Articol publicat în Dilema, nr. 323, 16-22 aprilie 1999.
„A fi creştin presupune, dacă ţinem seama de aceste două acte, constitutive pentru creştinism Paştele şi Pogorîrea Duhului, a fi creştin presupune să ai conştiinţa semenului neidentic cu tine. Conştiinţa că, în afara propriei tale poziţii, spirituale, culturale etc. există şi alţi interlocutori cu care Dumnezeu comunică, cărora doreşte să li se comunice pe Sine însuşi în limba şi în tradiţia lor proprie. Să ai conştiinţa că generozitatea divinului, inventivitatea lui de a găsi căi spre uman nu se rezumă şi nu se epuizează doar în calea trasată spre tine. Că nu deţii o licenţă de unicitate în acest sens, în vreme ce "semenul neidentic" e neglijat de Dumnezeu şi, ca atare, neglijabil. Ce comodă ar fi de altfel iubirea creştină într-o lume de semeni identici, într-o lume care îţi trimite indefinit doar propriul tău reflex. Ce comodă şi ce convenţională, ce nerealistă!”
28 janvier 2006
Anca Manolescu, Dispreţul pentru diferenţă, (note de lectura)
Publicat de Radu Iliescu la 6:30 PM
Etichete: Manolescu Anca
Inscription à :
Publier les commentaires (Atom)
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire